Românii își păstrează interesul pentru modă, dar își deschid portofelul mai rar și analizează mai atent fiecare achiziție. Prețul, calitatea și durata de folosire au ajuns să cântărească mai mult decât impulsul de moment, iar outleturile și magazinele second-hand atrag tot mai mulți clienți.
Un studiu realizat în august 2026 de Reveal Marketing Research pentru Fashion House Militari & Pallady arată că 57% dintre cumpărătorii urbani achiziționează articole de modă mai rar față de anul anterior. Totodată, 79% vor mărci de bună calitate, disponibile la preț redus. Cercetarea a inclus 1.007 respondenți adulți, utilizatori de internet, care cumpără îmbrăcăminte, încălțăminte ori genți cel puțin anual, potrivit datelor prezentate de Agerpres.
Atenția acordată valorii produsului se vede în ordinea criteriilor. Calitatea conduce, fiind indicată de 44% dintre participanți. Prețul contează în primul rând pentru 24%, iar reducerile pentru 22%. Pentru 46%, cumpărăturile chibzuite înseamnă produse bune luate la reducere. Alți respondenți le asociază achiziției strict necesare, în proporție de 35%, așteptării promoțiilor, 30%, ori alegerii unor articole rezistente, 27%.
Femeile par ceva mai receptive față de această strategie: 52% asociază o achiziție calculată produselor de calitate aflate la ofertă, comparativ cu 39% dintre bărbați. Procentul urcă la 51% în rândul persoanelor care au studii superioare. Cifrele sugerează o schimbare vizibilă: marca rămâne importantă, însă cumpărătorul nu mai acceptă orice preț.
Outleturile atrag clienții care așteaptă oferta potrivită
Interesul pentru outleturi confirmă aceeași orientare. Potrivit cercetării Reveal, 79% dintre participanți ar vizita un asemenea centru dacă o marcă internațională apreciată și-ar deschide acolo primul magazin din România. Reducerile mari ar determina vizite mai dese pentru 66% dintre respondenți. Colecțiile variate sunt menționate de 23%, mărcile premium de 17%, iar numele internaționale noi de 15%.
Rezultatele arată că promoția aduce clientul în magazin, dar nu garantează vânzarea. Produsul trebuie să răspundă unei nevoi și să ofere calitate percepută drept bună. Comercianții sunt obligați să respecte și regulile reducerilor: prețul anterior folosit ca reper trebuie să fie cel mai mic practicat în cele 30 de zile anterioare promoției, potrivit explicațiilor ANPC sintetizate de HotNews.
Studiul despre outleturi are însă o limită importantă. El vizează adulți din mediul urban, activi pe internet și cumpărători de articole fashion cel puțin o dată pe an. Rezultatele descriu acest segment, nu întreaga populație. Mai mult, cercetarea a fost comandată de două centre outlet, detaliu relevant la interpretarea răspunsurilor.
Second-handul nu mai ocupă o zonă marginală
O cercetare Reveal separată, desfășurată în iunie 2026, arată amploarea pieței second-hand. Dintre cei 1.003 respondenți adulți, 62% cumpăraseră cel puțin un produs folosit în precedentele 12 luni, iar 20% dintre cei fără asemenea achiziții intenționau să încerce în anul următor. Eșantionul a inclus utilizatori de internet din mediul urban și rural, iar marja maximă de eroare a fost de plus sau minus 3,1%.
Hainele și accesoriile pentru adulți domină achizițiile, fiind menționate de 71% dintre cumpărătorii activi. Încălțămintea apare la 32%. Magazinele fizice păstrează primul loc, alese de 61%, în timp ce 42% cumpără online. Procentele pot fi cumulate, deoarece o persoană poate folosi mai multe canale.
Principalul motiv rămâne economia: 64% spun că aleg produse folosite pentru a cheltui mai puțin. Reducerea risipei și sustenabilitatea sunt invocate de 18%, iar 17% caută piese rare, vintage ori de colecție. Frecvența arată că fenomenul depășește achiziția ocazională: 39% cumpără lunar sau mai des, iar 49% o dată la câteva luni.
Prețul mic nu elimină însă nevoia de siguranță. Potrivit studiului despre piața second-hand, 16% dintre cumpărătorii activi ar dori verificarea stării produselor pe platformele online, iar 8% cer politici mai bune privind garanția și returul. Pentru comercianți, încrederea poate conta aproape la fel de mult ca economia promisă.
Tinerii conduc schimbarea. În grupa 18–24 de ani, 84% cumpăraseră produse second-hand. Ponderea ajunge la 70% în rândul femeilor și la 54% în rândul bărbaților. Chiar și între 45 și 55 de ani, rata declarată rămâne de 53%. Totodată, 30% afirmă că sunt mândri de alegere și recomandă acest tip de cumpărături apropiaților, semn că vechea asociere a hainelor purtate cu lipsurile pierde teren.
Datele europene susțin ideea unei temperări mai ample. Eurostat arată că volumul cheltuielilor gospodăriilor din Uniunea Europeană pentru îmbrăcăminte și încălțăminte a scăzut cu 0,6% în 2024 față de 2023, al doilea an consecutiv pe minus. Categoria a reprezentat 4,1% din totalul cheltuielilor gospodăriilor europene.
Tot Eurostat consemnează că volumul total al consumului gospodăriilor din România a crescut cu 5,6% în 2024, al doilea avans din UE. Hrana și băuturile nealcoolice au absorbit 23,1% din cheltuieli, cea mai mare pondere comunitară. Comparația nu dovedește o legătură directă, dar arată cât de atent trebuie împărțit bugetul rămas pentru cumpărături amânabile.
Pentru retaileri, mesajul este direct: clienții nu au abandonat moda, ci au devenit mai selectivi. Ei compară, așteaptă promoții, caută rezistență și acceptă articole deja purtate. Câștigă comerciantul care poate demonstra valoarea produsului, starea lui și corectitudinea prețului.
