De la tatuaje roz pe genunchi până la măști cu spermă de somon și creme hormonale aplicate direct pe față, rețelele sociale au devenit terenul fertil pentru cele mai neobișnuite metode de a păcăli timpul. Viralitatea înlocuiește tot mai frecvent cercetarea, iar promisiunile de tinerețe fără bătrânețe se livrează în formate scurte și șocante, cu milioane de vizualizări.
Una dintre cele mai discutate combinații ale momentului este aceea dintre băile reci și aplicarea topică a estrogenului pe pielea feței. Două fenomene diferite, adoptate de influenceri din sfera wellness, care, combinate, stârnesc interes și ridică semne de întrebare în rândul medicilor și cercetătorilor.
Terapia cu apă rece, din ritual arhaic în spectacol viral
Băile reci – cunoscute în spațiul online ca cold plunges – au fost promovate intens de personalități ca Wim Hof, Cristiano Ronaldo sau Kim Kardashian și adoptate în masă de creatorii de conținut.
Susținătorii vorbesc despre efecte asupra tonusului psihic și fiziologic. „Este o terapie non-farmacologică utilizată pentru reducerea durerii și inflamației,” afirmă Dr. Troy Russell, medic la Teladoc Health pentru Forbes Health.
Dar beneficiile invocate – îmbunătățirea circulației, scăderea anxietății, creșterea imunității – rămân în mare parte neconfirmate. „Dovezile clinice sunt limitate. E nevoie de prudență,” avertizează Dr. Christopher Cannon, cardiolog la Harvard Medical School (Harvard Heart Letter, 2025).
Expunerea necontrolată la temperaturi sub 15°C poate duce la hipotermie, tulburări cardiovasculare sau accidente fatale. Majoritatea medicilor recomandă sesiuni scurte, în siguranță, și doar după consult medical.
Estrogenul aplicat direct pe față – tendință sau risc?
Cremele cu estrogen revin în atenția publicului odată cu popularitatea crescută pe TikTok și în rândul femeilor aflate în perimenopauză. Estrogenul influențează structura pielii prin stimularea fibroblastelor – celulele responsabile pentru producerea de colagen și elastină. „Estrogenul joacă un rol important în menținerea grosimii, hidratării și fermității pielii”, explică dr. Jessie Cheung, dermatolog cu experiență în terapia hormonală, pentru publicația Women’s Health. Scăderea nivelului acestui hormon după menopauză este asociată cu piele mai uscată, mai subțire și cu o pierdere vizibilă de elasticitate.
Deși unele produse cu estriol sunt disponibile fără rețetă, majoritatea necesită prescripție medicală, iar specialiștii recomandă prudență. Dr. Mona Foad, dermatolog la MONA Dermatology în Cincinnati, a declarat pentru aceeași sursă că „estriolul este o formă mai slabă de estrogen și nu a fost demonstrat că stimulează celulele mamare sau uterine, însă absorbția sistemică rămâne o posibilitate”. Totodată, dr. Mindy Goldman, ginecolog și director medical la platforma Midi, subliniază că „oricât de promițătoare ar fi aceste creme, femeile cu risc de cancer hormonal trebuie să se consulte cu medicul înainte de utilizare.”
Tatuaj roz pe genunchi – iluzia tinereții injectate cu cerneală
În Bangkok, o clinică de cosmetică a ajuns în centrul atenției internaționale după ce a început să ofere un serviciu estetic ieșit din comun: tatuaje roz pe genunchi. Potrivit New York Post, tratamentul constă în desenarea unor cercuri roz pal direct pe piele, cu scopul de a crea impresia unui aspect mai tânăr.
Procedura este oferită de Tik Ka Au shop, un salon din Bangkok deținut de o artistă tatuatoare cunoscută doar sub numele de Tik. Aceasta a declarat că a fost inspirată de o clientă care se întorsese din Vietnam și a cerut tatuaje roz pe genunchi. După câteva teste pe prieteni, Tik a dezvoltat propria metodă, iar rezultatele „i-au șocat” pe cei care au încercat-o.
„Acum primesc peste 500 de mesaje pe zi de la persoane interesate”, a spus Tik, potrivit aceleiași surse. Videoclipurile publicate pe contul de TikTok al clinicii, care a ajuns la aproape 200.000 de urmăritori, arată zeci de cliente care își tatuează genunchii, coatele, axilele sau chiar zona genitală. Un tatuaj costă aproximativ 120 de dolari, iar cerneala este semi-permanentă – se estompează în timp.
Trendul se bazează pe estetica pielii palide cu nuanțe roz, asociată în cultura asiatică cu tinerețea și statutul social. Într-un context în care pielea închisă la culoare este uneori asociată cu munca în aer liber, tatuajele roz sunt promovate ca un mijloc de a imita un ten neted, „protejat de soare”.
Măști faciale cu spermă de somon (PDRN)
Un tratament facial cu polinucleotide extrase din spermă de somon – cunoscut ca PDRN – a devenit viral în 2025, fiind promovat ca soluție anti-îmbătrânire. Potrivit Verywell Health, celebrități precum Kim Kardashian și Jennifer Aniston ar fi încercat acest tip de procedură, care promite stimularea colagenului și regenerarea pielii.
Dr. Mansha Sethi Thacker, dermatolog la St. Luke’s University Health Network, a explicat pentru publicație că tratamentul „folosește proteine și nutrienți din spermă de somon pentru a hrăni și reface pielea”. În Asia, substanța este injectată, în timp ce în SUA este aplicată sub formă de mască sau ser, de obicei alături de microneedling.
Dr. Hannah Kopelman, dermatolog la Kopelman Aesthetic Surgery, precizează că ingredientul activ nu este spermă în sine, ci ADN procesat, fragmentat în polinucleotide. „Acestea sunt componentele care se folosesc efectiv în tratament”, a declarat ea.
Deși există unele studii preliminare care sugerează beneficii în hidratare, textură și elasticitate, Dr. Adam Friedman, profesor de dermatologie la George Washington University, afirmă că „este un trend cu potențial, dar nu o soluție miraculoasă”.
Tratamentul nu este aprobat de FDA în scop cosmetic. Pot apărea reacții alergice, iar specialistii atrag atenția că utilizarea substanței trebuie făcută doar sub supravegherea unui dermatolog.
Înlocuirea completă a plasmei
Bryan Johnson, cunoscut antreprenor și susținător al longevității, a devenit din nou subiect de controverse în 2025 după ce a dezvăluit că și-a înlocuit integral plasma sanguină cu o soluție sintetică. Potrivit The Times of India, procedura face parte dintr-un protocol anti-aging extrem, pentru care Johnson cheltuie anual peste 2 milioane de dolari.
Acesta susține că înlocuirea completă a plasmei ar putea contribui la regenerarea țesuturilor și încetinirea proceselor de degradare biologică. Totuși, comunitatea medicală rămâne sceptică. Hematologul Ravi Patel a declarat pentru publicație că „nu există dovezi clare că înlocuirea completă a plasmei are beneficii regenerative semnificative la oameni”.
Protocolul utilizat de Johnson nu este aprobat clinic și implică riscuri majore: dezechilibre electrolitice, reacții adverse sistemice și posibilă afectare a sistemului imunitar. Specialiștii avertizează că, în lipsa unor studii publicate în reviste medicale recunoscute, asemenea intervenții rămân speculative..
Eating dirt (consumul de pământ)
Ideea că pământul poate „curăța pielea din interior” a devenit virală pe TikTok. Influenceri și coachi de fertilitate, precum Stephanie Adler, au susținut că ingerarea de sol organic poate „îmbunătăți microbiomul intestinal, echilibra hormonii și reduce ridurile”. Într-un videoclip devenit viral, Adler le recomandă urmăritorilor să „mănânce pământ” pentru sănătatea copiilor și a pielii proprii.
Produsele cu argilă și sol comestibil s-au răspândit rapid pe Amazon și Etsy, fiind promovate drept „remedii anti-aging” care curăță porii și echilibrează sebumul. Unele descrieri comerciale susțin chiar că aceste produse „luptă împotriva obezității” sau „îmbunătățesc textura pielii”.
Conform acestui studiu, solul contribuie la diversitatea microbiomului intestinal, fiind consumat istoric (în practici precum geofagia) pentru rolul său detoxifiant. Cercetători de la Universitatea din Helsinki afirmă că „expunerea directă la sol și materiale vegetale ar putea modifica în mod benefic flora pielii”.
Totuși, medicii avertizează că aceste afirmații nu se traduc automat în siguranță. Solul poate conține bacterii periculoase, paraziți și metale grele. Niciuna dintre presupusele beneficii dermatologice nu este susținută de studii clinice solide. Riscurile pentru sănătate rămân semnificative, în special dacă produsul nu este steril sau dacă este consumat regulat.
Măști faciale cu sânge menstrual sau fecale
Într-o spirală tot mai accentuată de „bio-experimente” virale, unii influenceri au promovat în 2024 utilizarea sângelui menstrual și chiar a fecalelor ca măști faciale. Aceste practici, justificate adesea prin ideea de „natural” sau „biologic”, au fost criticate dur de către specialiști.
Într-un articol din The US Sun, influencerița braziliană Débora Peixoto a declarat că folosește fecalele proprii ca mască anti-aging. Clipul postat pe Instagram a devenit viral, atrăgând reacții de dezgust, dar și îngrijorare. Medici citați în articol avertizează asupra riscurilor grave pentru sănătate.
„Fecalele conțin bacterii și viruși periculoși, inclusiv E. coli și salmonella. Contactul cu pielea – mai ales dacă există microleziuni – poate duce la infecții severe și reacții inflamatorii,” avertizează dr. Sophie Momen, dermatolog la Cadogan Clinic din Londra.
Dr. Tunc Tiryaki, chirurg plastician și membru ISAPS, completează: „Fecalele conțin toxine și paraziți. Nu au niciun beneficiu cosmetic; dimpotrivă, pot provoca boli sistemice.”
Pe cealaltă parte, E! News a analizat fenomenul „#periodfacemask”, care a acumulat peste 6 miliarde de vizualizări pe TikTok. Utilizatorii își aplică sângele menstrual pe față, susținând că ar „curăța tenul” și „stimula regenerarea”.
Dar medicii intervievați demontează complet mitul. Blair Hayes, asistentă în estetică medicală, spune clar:
„Nu există niciun beneficiu științific. Sângele menstrual nu este steril și nu poate penetra bariera cutanată în mod eficient.”
Dr. Geeta Yadav, dermatolog, explică faptul că tratamentele reale care implică sânge, precum PRP („vampire facial”), presupun recoltarea sterilă, centrifugarea și aplicarea asistată prin micro-înțepături. „Sângele menstrual aplicat direct, fără procesare, este pur și simplu periculos.”
Printre riscurile medicale identificate: conjunctivite bacteriene, herpes, infecții vaginale transmise accidental către față și reacții alergice severe.
Face taping – bandajul facial antirid
Una dintre cele mai populare obsesii de pe TikTok, cu peste 470 de milioane de vizualizări sub hashtagul #facetaping, este aplicarea benzilor adezive pe față în timpul nopții pentru prevenirea ridurilor. Deși pare o metodă ieftină de „botox DIY”, specialiștii avertizează că beneficiile sunt minime și de scurtă durată.
Potrivit Verywell Health, face taping presupune lipirea de benzi pe frunte, obraji sau colțurile gurii, în ideea că ar împiedica musculatura facială să se miște în timpul somnului, prevenind astfel apariția liniilor de expresie. Produsele variază de la bandă medicală la mărci specializate precum Frownies sau Peace Out.
Dr. Murad Alam, dermatolog la Northwestern University, explică:
„Este posibil ca aceste benzi să relaxeze pielea în timpul somnului și să încetinească temporar formarea ridurilor, dar nu există dovezi clinice solide care să susțină eficiența pe termen lung.”
La rândul său, chirurgul plastician Dr. Craig Lehrman (Ohio State University) subliniază că efectele sunt pur vizuale și temporare, utile doar în contextul unui eveniment sau ședință foto.
Deși nu este o practică periculoasă în mod direct, poate duce la iritații, acnee de contact, dermatită alergică (din cauza adezivilor), leziuni ușoare la îndepărtarea forțată a benzii.
Un alt risc este blocarea porilor pe timpul nopții, ceea ce favorizează apariția coșurilor.
Nu există nicio dovadă că face taping-ul previne ridurile în mod real. În cel mai bun caz, poate reduce puțin mișcările musculare în timpul somnului. În cel mai rău, poate provoca iritații inutile.
Caveman skincare
Un nou val de influenceri de pe TikTok promovează o rutină de îngrijire radicală: zero produse, zero apă, zero igienă. Denumit „caveman skincare”, acest trend presupune renunțarea completă la curățarea tenului, inclusiv la apă, cu promisiunea că pielea se va „reseta” singură. Creatoarea Tia Zakher, devenită virală cu filmări în care pielea îi „năpârlește” în foițe groase, susține că lasă tenul să „respire natural” și că rezultatul ar fi regenerarea naturală a barierei cutanate.
Însă dermatologii avertizează că ceea ce vedem în astfel de clipuri nu este detoxifiere, ci un teren fertil pentru bacterii, ciuperci și infecții. Dr. Clare Kiely, cofondatoare The Skin Diary, a declarat pentru Women’s Health că lipsa spălării zilnice favorizează acumularea de sebum, poluanți și celule moarte, care pot declanșa infecții cutanate sau dezechilibre grave ale microbiomului. Ea subliniază că a observat chiar cazuri de infecții fungice severe cauzate de această practică extremă.
Fenomenul a fost criticat și în The Guardian, unde dermatologul Deshan Sebaratnam atrage atenția că pielea umană se regenerează constant, dar are nevoie de sprijin minim: spălare blândă și protecție solară. Acumularea de „coji” prezentată în videoclipuri virale nu este semn de vindecare, ci poate indica o formă de dermatită sau chiar acumulare de mizerie și produse netratate.
Cea mai riscantă componentă a trendului este lipsa completă de protecție solară. „Expunerea fără SPF, chiar și pentru perioade scurte, accelerează îmbătrânirea și crește riscul de cancer de piele”, avertizează Dr. Sonia Badreshia-Bansal, citată de Women’s Health.
Specialiștii recomandă un compromis sănătos: curățare blândă cu apă și o loțiune fără parfum, urmată de aplicarea zilnică a unui SPF. Caveman skincare, în forma sa extremă, nu este un pas spre natural, ci o neglijență riscantă, spun experții. Așa cum remarcă un editorialist al publicației britanice: „Ai renunța să te speli pe dinți câteva săptămâni pentru un detox? Nu? Atunci nu-ți lăsa nici pielea la voia întâmplării.”
Ritualurile moderne de întinerire au devenit, în multe cazuri, testări ale limitelor biologice și sociale. Acolo unde medicina cere prudență, algoritmii cer spectacol. Iar când viralele devin rețrăspândite, corpul ajunge adesea să plătească prețul.
