Problema consumului de proteine a fost intotdeauna controversata. Unii spun un numar, altii spun altul, dar se pare ca nimeni nu s-ar gandi sa consulte un dietetician-nutritionist sau, mai rau, sa aiba incredere in el. Din pacate, corpul nostru nu functioneaza asa! Desi proteinele sunt necesare pentru mentinerea unei sanatati adecvate, ele au limite clare, pe care le discutam in continuare.
Proteinele reprezinta suportul structural al vietii, rolul esential al acestora este cel plastic. Pe langa rolul plastic pe care il detin, proteinele mai si alte roluri. Functional, de aparare, ca anticorpi, cresc rezistenta fata de actiunea nociva a unor substante toxice. De exemplu: plumb, mercur, cadmiu, crom, seleniu, etc), energetic (prin ardere dau 4,1 kcal/g proteine).
Cate tipuri de proteine exista?
Necesarul proteic imbraca un aspect cantitativ si calitativ. Din punct de vedere al calitatii proteinelor, acestea se impart in trei categorii:
- proteine care contin toti aminoacizii esentiali, in cantitati adecavate, se numesc proteine cu valoare biologica superioara (proteine de clasa I). Surse de proteine clasa I sunt: lapte, produse lactate, carnea macra, peste, oua; iar in procente mai mici se gasesc si in cereale, legume, leguminoase (fasole, soia).
- proteine cu valoare biologica medie (clasa II). Au toti aminoacizii esentiali dar unul sau mai multi se gasesc in cantitati mai mici decat necesarul. Sursele din aceasta clasa sunt: alimentele de origine vegetala (nuci, alune, cereale, leguminoase, cereale, soia, paine). Cu proteinele de clasa a II se paote mentine crestereacu conditia sa suplimenteze ratia.
- proteine cu valoare biologica inferioara (clasa III). Le lipseste unul sau mai multi aminoacizi sau se gasesc in cantitati foarte mici; pot lipsi si aminoacizi neesentiali. Consumul acestor proteine nu asigura cresterea si determina comutarea metabolismului spre catabolism. Surse sunt: zeina (reprezinta 50% din proteinele din porumb). Unele animale (aceste proteine nu se digera bine, de ex. soriciul, pielea de gaina, sunt nedigerabile).
Cate proteine trebuie sa consumam zilnic?
Admisia zilnica recomandata (IDR) a proteinelor este de 0,8 grame pe kilogram. Acestea sunt elementele de baza pe care le necesita un individ care efectueaza o activitate fizica normala (mersul pe jos, fara sport intens). Este cantitatea minima necesara pentru a evita bolile legate de deficitul de proteine.
Pentru a da un exemplu, o persoana cu o greutate medie de 75 de kilograme, inmultit cu 0,8, ar trebui sa consume 60 de grame de proteine in fiecare zi pentru a ramane sanatoasa! Acum, indoiala rezonabila este daca puteti consuma mai mult fara sa faceti exces? Este o problema controversata, iar raspunsul este da, puteti.
Desi in multe situatii credem ca oamenii consuma in general prea multa proteina, realitatea este ca multi nu ajung nici macar la nivelurile stabilite. Dieta perfecta necesita 15% din calorii pe baza de proteine, 35% pe baza de grasimi (nesaturate sau polinesaturate, evitand grasimi saturate si grasimi trans) si 55% pe baza de carbohidrati (nerefined).
O dieta bogata in proteine (hiperproteica) poate duce in timp la apritia unor boli neoplazice, in special la nivel colonic, mai ales daca sunt asociate cu grasimi si continut scazut de fibre vegetale duce la constipatie.
O alta problema a exces de proteina este aparitia litiazei renale (pietre la rinichi) si afectarea functiilor renale.
De asemenea, excesul de proteine, mai ales de natura animala, duce la pierderea calciului prin urina in timp. De asemenea, duce la aparitia osteoporozei.
Excesul de proteine de origine animala duce si la o crestere a colesterolului.
Cum sa consumam corect proteinele ?
In prezent, cantitatea „optima” este inca in studiu. Avem o serie de siguranta, da, si stim, de asemenea, ca dietele bogate in proteine (pana la o anumita limita) au avantajele lor, dar ele sunt inca studii controversate.
Pe de alta parte, nu avem surse foarte clare de proteine. Astazi, identificam „proteinele” cu „carnea” si aceasta este o mare greseala. Da, carnea cum ar fi carnea de vita, piept de pui sau curcan si chiar alimentele din carne de porc sau de origine animala cum ar fi laptele, branza sau ouale sunt celebre pentru cantitatea si calitatea de proteine. Dar, exista si alimente vegetale pe care puteti sa le luati in considerare ca fasole, linte, leguminoase sau nuci, chiar legume!
Concluzia abuzului de proteine este:
- suprasolicita mecanismele de eliminare afectand rinichii si functiile acestora;
- uzeaza organismul. Asociate cu grasimi si continut scazut de fibre vegetale duce la constipatie. De asemenea, favorizeaza procesele neoplazice din intestin, in special in colon;
- poate duce la unele pierderi de calciu din corp, afectarea dezvoltarii copiilor;
- duce la o maturizare sexuala precoce.
Avand o alimentatie sanatoasa si echilibrata, vom evita consumul hiperproteic, dar si alte execese sau deficite alimentare, ce ne pot face numeroase probleme de sanatate.
